Sezonul de harbuji s-a început deja şi amatorii boabelor suculente şi dulci pot să se bucure de ele în întregime. Fiecare dintre noi, cumpărînd acest fruct delicios, încearcă să aleagă cel mai bun, însă niciodată nu ne întrebăm: Este el oare şi sănătos?
Agricultura intensivă, dorinţa de obţine rapid randamentul maxim de fructe, precum şi încălcările normelor de transport, depozitare şi comerţ transformă acest produs dietic într-o sursă de necazuri. Pentru ca harbujii să crească rapid şi în greutate, meşteşugarii le supraalimentează cu îngrăşăminte, în principal, cu azot - nitraţii (săruri de acid azotic: azotat de sodiu, potasiu, amoniu, calciu). Introducerea nitraţilor în sol se însoţeşte cu acumularea lor în carnea plantei. Nitraţii înseşi sunt puţin toxici, însă ei sunt precursori de nitrozo-compuşii cu capacitatea de a cauza cancerul. Conversia azotatelor în nitriţi are loc în tractul gastro-intestinal cu participarea microflorei. Nitriţii, în contrast cu nitraţii sunt compuşii toxici. Aceştea dăunează funcţia de transport al sângelui, afectînd hemoglobina - operatorul de oxigen la ţesuturi. Apare foamea de oxygen - hypoxia, care este în special prost tolerată de copii, precum şi cei, care suferă de boli cardiovasculare, respiratorii, ale sistemelor de secreţie.
Analizele efectuate în pieţele agricole din ţara noastră demonstrează că harbujii conţin în jur de 120-140 mg per kg de nitraţi, ajungînd chiar şi la 160, faţă de limitele admisibile, ele fiind de 60 mg /kg.
Ar trebui să ne temem de comerţul cu harbuji lîngă trasee, unde se acumulează marfa, respinsă de inspectorii sanitari veterinari din pieţele agricole. Conform normelor, comercializarea culturilor de bostănărie la marginea drumurilor, în general, este interzisă, deoarece produsele absorb emisiile metalelor grele, generate de autovehicule. Conform normelor, locul de comerţ trebuie să fie îngrădit şi situat sub un acoperiş. Harbujii ar trebui să fie puşi pe o tava pentru mărfuri, şi nu aruncaţi gramadă pe pământ. Prin crăpăturile mici în harbuji penetrează murdăria şi microbii.
Bieţii consumători, nu toţi cunosc aceste lucruri, iar organele răspunzătoare de aceste lucruri, care ar trebui să nu permită vînzarea ilicită pe străzi şi în locuri neautorizate se fac a nu vedea, şi se mai vorbeşte că autorităţile cu funcţii de control în acest domeniu încasează bani de la realizatorii din stradă şi aceştea îşi vînd fără frică marfa necondiţionată. Aşa că, stimaţi consumatori, vedeţi ce faceţi pentru a vă asigura cîtuşi de puţin sănătatea?
